Treceți la conținutul principal

Scutur

Ies azi dimineață la balcon să scutur un preș. Și scutur, scutur, scutur, scutur, scutur de parcă mi-aș scutura viața de necazuri, lumea de isterii, societatea de hoție și corupție.
Se pare că scuturatul pe timp de carantină este contagios, imediat mai răsare o vecină în stânga cu un braț de prosoape și alta în dreapta cu o față de masă, scuturăm, ne salutăm zburlite, șifonate, pofticioase de vorbă.

Cea cu prosoapele, le scutură energic ca de încălzire globală și contaminare,  zice că în sat a apărut un caz confirmat de Covid-19 - un bărbat de 71 de ani, a fost internat la spitalul "comarcal" și se mira de unde a putut înhață un om în etate pacostea, dacă nu călătorește, nu primește delegații internaționale și practic își petrece ziua întreagă sub lămâiul înflorit din ogradă. Mai zice că Policlinica locală s-a închis, iar în caz de necesitate Urgentă! trebuie de chemat medicul la domiciliu, să ne păzim totuși de necesități oricât ar fi de urgente, căci o cunoștință de-a ei sună de draga dimineață pentru o programare și nimeni nu-i răspunde.

Cea care nu se oprea din scuturat fața de masă de parcă ar fi fost plină de impozite și taxe exagerate zise că nu-i de glumit cu ieșitul neautorizat; deunăzi două angajate ale supermarketului din centrul satului s-au așezat să servească "el almuerzo" cu o țigară după gardul magazinului și o patrulă de Guardia Civil le-a admonestat, la care cea mai înțepată dintre ele i-a zis ofițerului să-și înmoaie strofoleala căci are dreptul la o gura de aer, fie și afumată, deoarece dânsa muncește în condiții de risc, ca polițistul și tot neamul lui cu cine l-a făcut să nu moară de foame. Reprezentantul forțelor de ordine, nefăcut cu degetul, supărat probabil pe faptul că în loc să înghită beri la televizor ca ceilalți, este nevoit să se învârtească precum curcile celea prin sat și să-și umple urechile de breduri-бредовые a scos din mașină hârțoagele necesare și i-a plesnit casieriței o amendă de 600 de euro pentru nesupunere forțelor de ordine.

Cât oamenii simpli și muncitori se lămuresc a cui profesie e mai riscantă și mai importantă, caznaua se burdușește.

#știreadinbalcon

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mónica Ojeda: „Unele edituri sunt interesate de cărțile femeilor doar pentru că acum feminismul se vinde”

  Din seria interviurilor cu viitorul (1) Mónica Ojeda: „Unele edituri sunt interesate de cărțile femeilor doar pentru că acum feminismul se vinde” Folosirea iscusită a cuvântului pentru a reda toate formele de violență ce zdruncină omenirea, dar mai ales femeia, a trecut-o în lista celor 25 de scriitoare hispanice promițătoare sub 35 de ani, conform listei „Granta”. În ultima sa carte, „Las voladoras”, încearcă să se apropie de universul indigen al Ecuadorului său natal. Mónica Ojeda (Guayaquil, Ecuador, 1988) avea 10 ani când a decis că va fi scriitoare. Mama sa, licențiată în literatură și profesoară universitară, a dat întâmplător de un text de-al ei. „Nu am văzut-o niciodată mândră de mine până atunci”, își amintește scriitoarea. Și am devenit dependentă de acea privire. Am vrut s-o resimt iarăși și iarăși. Nu doar în ochii mamei. Dar și în ai tatălui, ai profesorilor mei și ai colegilor”.  Căutarea recunoștinței și a iubirii („cu toții vrem să fim iubiți”) a determinat-...

Din semința uscată

Cei care credeau că pentru a supraviețui trebuie să fii puternic, în ultimul an s-au prins că, de fapt, trebuie să fii precaut, să te mulțumești cu puținul și eventual să reduci din contacte directe. Diego a moștenit magazinul de mobilă al familiei, l-a reparat și l-a umplut de articole la mare căutare. N-a fost nevoie de mult efort pentru reanimarea negoțului. După inundațiile de acum un an, mobila se cumpără pe bandă rulantă în Vega Baja, cea veche, umflată de apă, împuțită și scorojită au scos-o camioanele de reciclare spre fabricile de prelucrare a deșeurilor.  Diego muncește cât îl țin picioarele, pe lângă ordinele scurte împrăștiate angajatilor, contracte și livrări, își duce zilnic fiica la grădiniță, o ajută pe Irene la treburile casnice și la sfârșitul fiecărei luni pune un ban deoparte pentru escapadele semanale și vacanțele ocazionale, neuitat de frumoase cu întreaga familie. Nu se consideră mare pasionat de sport și ahtiat de un mod sănătos de viață, cu toate acestea sc...

La Itaca

Cam de câte ori îmi ung cu cremă înainte de culcare mâinile arse de produse de curățat și pline de cicatrici, ca să-mi pot îndoi degetele, îmi amintesc scena dintr-un film despre gulag, în care eroina toți anii de detenție folosea porția săptămânală de unt pentru ten și mâini, iar după ce s-a întors din Siberia, multora nu le venea a crede că a supraviețuit, dar mai ales că practic nu s-a schimbat. Eroina era tânăra și spera foarte mult să se întoarcă, dar eu oare de ce o fac? Sâmbăta trecută, după ce am scotocit o bluză potrivită și mi-am colorat puțin ridurile, am băgat în rucsac un carnet de notițe și un pix, m-am uitat la mâinile proaspăt unse și am conchis că pentru ditamai ocazii rare se merită. Seara se anunța caldă și ușoară. M-am pornit cu ideea fixă că literatură libidinoasă nu digerez, dar contactul cu soiul de femei culte mi-ar face bine. Eu din casă singură și fără treabă cred că n-am ieșit nici o dată în ultimii zece ani, deci zic ia să-mi fac de cap ultima oară î...