marți, 14 februarie 2017

Între două flori

Lumea se pregătește de sărbătoare.
Cui i-ar plăcea să sărbătorească iubirea în mizerie? După volumul de lucru care instantaneu a crecut în ultimile două zile, deduc că nimănui. Ba chiar și unde dragoste nu e, vorba artistului, se face curățenie.
Mă întorc acasă obosită, vreau odihnă, masa întinsă, vreau o baie fierbinte cu spumă și pierle sărate, esențe parfumate, vreau o cremă grasă să-mi înmoaie pielea exfoliată de clor și amoniac, vreau o cafea - Late, Calipso, Irish - ori simplă, cu lapte, apoi să-mi țintesc ochii în pagina cărții de care mi-e dor a treia zi.
De fapt, vreau dulcișor și dacă bag în mine, pe nemâncate o porție decentă de ciocolată, îmi trece imediat delirul despre esențe și cafele cu lichioruri, îmi amintesc ca am de adus copiii de la școală, de pregătit o gustare, de-i însoțit la extrașcolare, de pregătit cina, de făcut ordine prin casă, de pus cina, strâns-spălat, duș rapid, of, cât echilibru îi oferă o porție decentă de ciocolată unei femei împrăștiate.
Cotesc la Lidl după echilibru. Bag repede în coș o punga de kiwi, iaurt, pâine, carne, roșii și alerg să achit, dar mă împiedic de o scenă oarecum neobișnuită. Un bărbat în salopetă se foiește în jurul unui raft cu flori. Alege o orhidee. Optează pentru alb-roz. Floarea ca floarea, dar recipientrul de sticlă cu pietricele roșii îmi place tare. Măturătorul simpatic, proaspăt ras e puțin ciufulit, tunsoarea aranjată de vânt îl prinde bine, de sub salopeta verde se întrevede gulerul imaculat. Poartă verighetă, deci femeia care îl petrece dimineața cu dejunul servit și guler de nea chiar merita atâta gest. Domnul mai înconjoară o dată raftul și mai ia o orhidee, le compară, pare multumit de ambele și dispus să le cumpere pe amândouă. Se simte urmărit și intuiește exact din ce punct, își ridică ochii drept în privirea mea mirată și zâmbește.
Floarea ca floarea - prea scumpă înainte de această sărbătoare fățarnică - cât siropul de tuse pe care uit să-l cumpăr de trei zile și cât rama pentru goblenul pe care aproape îl termin, cât acadelele în formă de inimioare pentru toți colegii de clasă ai copiilor.
Îmi scutur imaginar zdrentele de gânduri despre bărbatul cu două flori, ca poate e ofertă, iar omul trage la gospodărie și mă întorc să cumpăr acadele pentru toți colegii copiilor.

Nunta din Catral

ACESTA A FOST CEL MAI STRANIU LUCRU DIN CÂTE AM FĂCUT PÂNĂ ACUM. SÂMBĂTA TRECUTĂ AM FOST LA ACESTĂ NUNTĂ ÎN CALITATE DE MENAJERĂ :). NU ...